Cercetari Header image

Aneste Eduard - susţinerea tezei de doctor în științe medicale

Data
Conducător științific
Rojnoveanu Gheorghe, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

 

Pretendent: Aneste Eduard

 

Conducător științific

Rojnoveanu Gheorghe, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

 

Consultant științific

Tagadiuc Olga, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

 

Referenți oficiali:

Cotîrleț Adrian – doctor în medicină, profesor universitar,  România

Caragia Svetlana  – doctor în științe medicale

 

Consiliul ştiinţific specializat: D 321.13-136

 

Tema tezei: Hemoperitoneul traumatic: particularități diagnostico-curative și evolutive

Specialitatea: 321.13 Chirurgie

 

Data: 06  februarie 2020

Ora: 14:00

Local: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, Sala de conferințe, 205 (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 165, or. Chişinău).

 

Consiliul științific specializat:

 

Președinte:

Ghidirim Gheorghe, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, academician

 

Secretar:

Jalbă Alexandru  – doctor în științe medicale, conferențiar universitar

 

Membrii:

Belic Olga - doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar

Balica Ion - doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

Gudumac Valentin - doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar

 

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei ale autorului:

 

Rezumatul tezei

Problematica abordată. Analiza schimbărilor evolutive locale și sistemice ale hemoperitoneului posttraumatic pentru argumentarea obiectivă a inofensivității absorbției acestuia la traumatizații cu leziuni închise ale organelor parenchimatoase abordați nonoperator.

Conţinutul de bază al tezei. Cercetarea prezentă a analizat rolul hemoperitoneului posttraumatic în evoluția pacienților cu traumatism abdominal închis. Modificările biochimice și metabolice induse de sângele intraperitoneal stratificat conform asocierii cu gradul de leziune a organelor parenchimatoase (minore, gr.I-II versus severe, gr.III-IV). Rezultatele cercetării permit optimizarea managementului pacienților cu hemoperitoneu posttraumatic și indicarea tratamentului nonoperator la cei cu hemoperitoneu asociat leziunilor de splină și ficat de gr.III-IV. Studiul experimental a confirmat ipotezele lansate referitor la gradul de inofensivitate a hemoperitoneului comparativ cu laparotomia nonterapeutică în aspectul evoluției procesului aderențial, intoxicației și translocației bacteriene. Aceste rezultate permit încurajarea inițierii tratamentului nonoperator la acești pacienți și evitarea intervențiilor chirurgicale inutile.

Principalele rezultate obţinute. A fost efectuat un studiu complex, clinic și experimental al hemoperitoneului posttraumatic la pacienții cu traumatism abdominal închis tratați nonoperator. Pe modele experimentale a fost analizată evoluția hemoperitoneului prin studierea caracteristicilor procesului aderențial, parametrilor de intoxicație și translocării bacteriene. A fost efectuată o analiză detaliată a evoluției hemoperitoneului posttraumatic la pacienții cu traumatism abdominal închis tratați nonoperator prin studierea aspectelor clinice, imagistice, biochimice și de intoxicație conform unui protocol structurat. A fost demonstrat că evoluția hemoperitoneului posttraumatic asociat leziunilor ficatului și splinei indiferent de gradul de severitate a leziunii și volumul sângelui intraperitoneal nu prezintă diferențe statistic semnificative după parametrii biochimici, de intoxicație, stres nitrozativ, stres oxidativ, activitate antioxidantă totală.